În contextul evaluării preliminare multidisciplinare a bisericuței din Corbești, amintim că perspectiva multidisciplinară asupra unei biserici de lemn istorice este dată de participarea la această acțiune a meșterilor dulgheri și a altor specialiști din diverse domenii, care culeg o serie de informații relevante despre edificiu:

​

Meșterii dulgheri – fac aprecieri cu privire la calitatea meșteșugului, identificarea tehnicilor și uneltelor folosite la realizarea diferitelor componente ale bisericii. Se identifică posibile etape istorice și sunt determinate problemele structurale, vizibile, ale edificiului. Totodată, sunt făcute propuneri punctuale de remediere.

​

Biologii – investigațiile biologice contribuie determinant la stabilirea stării de conservare a unui monument, evidențiind posibile atacuri fungice sau ale insectelor xilofage, gravitatea acestora și propunând soluții adecvate de remediere. În această etapă se planifică sondaje, se propun probe necesare pentru investigații de laborator, dezveliri, etc.

​

Arheologii – studiile arheologice sunt considerate a fi distructive, fapt ce necesită o bună pregătire prealabilă. Se bazează pe analiza stratigrafică iar concluziile unor astfel de investigații oferă o interpretare a descoperirilor: pavaje vechi, sistematizări, materiale de construcție, alte artefacte sau vestigii necunoscute aflate în perimetrul monumentului.

​

Dendrocronologii – identifică cele mai potrivite elemente pentru prelevarea de probe în vederea verificării prin metoda dendrocronologică a etapelor constructive cunoscute sau presupuse ale monumentului. Prin această metodă științifică se urmărește identificarea ultimului inel de creștere anuală a arborilor și implicit determinarea anului de tăiere a lemnului folosit la realizarea diferitelor părți ale bisericii. Seriile de inele identificate sunt comparate cu seriile zonale etalon disponibile.

​

Istoricii – în această fază a proiectului sunt avute în vedere lucrările și studiile de specialitate cu privire la edificiile de cult din lemn din zona cercetată (în cazul nostru, zona Aradului). Se urmărește culegerea datelor scrise despre momentul edificării, realizării picturii sau a unor intervenții ulterioare. De asemenea, se urmărește plasarea acestor date într-un context istoric, cultural și social. Informațiile strânse în această etapă vor fi completate cu informații păstrate în tradiția orală a comunității dar și cu informațiile transmise prin cercetarea obiectului de arhitectură.

​

Conservatorii / restauratorii componentei artistice – identifică starea de conservare și fac aprecieri cu privire la valoarea acestora și la procesele de conservare-restaurare necesare. În această etapă, printr-o analiză vizuală sunt identificate principalele componente artistice și starea lor de conservare. În fazele ulterioare, aceștia pot propune, în colaborare cu alte specialități o strategie, metodologia de restaurare, tipurile de intervenții și pot stabili un program de monitorizare ulterioară.

​

Istoricii de artă – aduc informații complementare studiului istoric-arhitectural. Pot furniza date despre zugravi, despre erminia scenelor pictate și pot face aprecieri despre stilul și tehnica folosită. De asemenea, au în vedere și piesele mobile (ex. icoane, prapori). Pot face recomandări pentru proiectul de conservare/restaurare a componentelor artistice dar și pentru un potențial proiect de conservare/restaurare general. Contribuie la stabilirea valorii monumentului.

​

Arhitecții – asigură coordonarea procesului de evaluare multidisciplinară și anticipează studiile necesare pentru fundamentarea unui viitor proiect de conservare/restaurare. Relaționează informațiile primite din partea diferitelor specialități și țin cont de principiile actuale de conservare / restaurare a patrimoniului în soluția pe care aceștia o propun într-un eventual proiect.

​

Structuriștii - expertiza tehnică, de structură, încheie faza studiilor și înglobează toate concluziile legate de starea de conservare a edificiului și punctează cauzele acestei stări de fapt.

​

Sociologii – identifică relația dintre monument și locuitori, stabilesc gradul de atașament, relevă nevoile comunității în legătură cu monumentul. Informațiile culese ajută la stabilirea valorii identitare și culturale a edificiului.

​

Peisagiștii – pun monumentul cercetat în context. Contribuie la înțelegerea peisajului cultural, a comunității și a monumentului în relație cu natura în dinamica acesteia. În această etapă peisagiștii stabilesc studiile multidisciplinare necesare pentru un posibil viitor proiect de peisaj.

​

​