Curățarea biomecanică a crucilor de piatră din curtea bisericii catolice
sat Bulci, comuna Bata, județul Arad (2020)

Prezentare Generală

De cele mai multe ori cimitirele comunităților cu puțini reprezentanți în momentul de față ajung să fie date uitării. Astfel, indiferent de personalitățile înmormântate în cadrul unui ansamblu de monumente funerare, ele tind să se piardă, situația actuală a multor cimitire fiind una dezolantă. Cele cinci cruci din piatră ale preoților înmormântați în jurul bisericii Romano-Catolice cu hramul „Ridicarea cu trupul și sufletul la Cer a Preacuratei Fecioarei Maria” din Bulci, datate în secolele XVIII-XIX, sunt reprezentative în primul rând prin maniera în care sunt realizate, decorul reflectând importanța defuncților pe care îi reprezintă. Exemplul de față dorește să aducă la lumină în primul rând principala problemă cu care un monument funerar se confruntă, biodegradarea, cât și posibilitatea prin care acest atac nociv al biodeteriogenilor poate fi îndepărtat și ținut sub control.
Conservarea și restaurarea unor astfel de monumente este un proces extrem de amplu iar tratamentul de biocidare, imperios necesar în cele mai multe dintre cazuri, este o etapă iminentă și care implică coroborarea acesteia cu procesul de curățare, care de cele mai multe ori este dificil și diferit în funcție de depunerile existente la suprafața materialului litic cât și în profunzimea acestuia.

Situația anterioară intervenției

Principala problemă cu care se confruntă aceste piese, prezentă cu precădere în cadrul cimitirelor în general, este atacul biodeteriogenilor, pregnant în acest caz și datorită umidității atmosferice extrem de prezentă din cauza poziționării foarte aproape de râul Mureș. Astfel spus, cel mai problematic și mai nociv factor de degradare în cazul de față este atacul biologic care determină în lanț reacții cum sunt deformări mecanice ale suportului sau alterarea acestuia. Rezistența mecanică a pietrei este diferită de la caz la caz, implicit rezistența și sensibilitatea la factorii biodeteriogeni.

Propunerea de punere în siguranță

În urma analizei extrem de atente asupra atacului biologic s-a luat decizia utilizării unui compus chimic care are ca substanță activă sare cuaternară de amoniu, tratament necesar atât pentru a stopa evoluția atacului biologic cât și pentru prevenție.

Lucrări efectuate

Etapa curățării de cele mai multe ori este cea mai anevoioasă și care implică o atenție deosebită. În cazul de față, fiind vorba doar de o acțiune de o zi, trebuie specificat că asupra curățării monumentelor funerare se va reinterveni într-o etapă ulterioară, în cadrul acestei acțiuni urmărindu-se îndepărtarea atacului biologic abundent și extrem de nociv. S-a optat pentru o curățare mecanică coroborată, unde a fost cazul, cu o curățare chimică. Curățarea mecanică incipientă a presupus îndepărtarea algelor și a mușchilor, abundente și deosebit de aderente, prin uzitarea spatulelor de plastic, a dălților, a bisturiilor sau spatulelor de lemn.

În locurile unde crustele s-au dovedit a fi foarte aderente s-a aplicat o pastă de curățare pe bază de florură de amoniu, în combinație cu sare bisodică de amoniu (E.D.T.A), ori carbonat de amoniu în diluție specifică.
Ulterior tratamentelor chimice folosite, suprafața litică s-a spălat cu apă, cu ajutorul periilor cu pori de duritate medie și moale. În zonele în care crustele negre au persistat, tratamentul a fost repetat, urmând ca în campania următoare să se utilizeze și alte metode de curățare, fizico-mecanice (micro-sablarea și curățarea cu abur).

Un alt factor care agravează persistența atacului biologic pe suprafața materialului petrografic din care sunt realizate piesele este prezența vegetației în imediata apropiere a monumentelor, în special în jurul pieselor funerare. În acest scop s-a luat decizia unei intervenții care a vizat tăierea copacilor din jurul bunurilor culturale precum și scoaterea rădăcinilor din imediata vecinătate, care afectează în timp stabilitatea acestor piese.